Trei parametri diferiți, măsurați diferit — și de ce nu se pot înlocui între ei.

Un certificat de analiză raportează de regulă trei parametri distincți: identitatea, puritatea și cantitatea. Deși apar adesea împreună, fiecare răspunde la o întrebare diferită și este măsurat printr-o metodă diferită.

Identitatea confirmă că substanța din flacon este compusul declarat. Se stabilește de obicei prin spectrometrie de masă, comparând masa moleculară măsurată cu cea teoretică a secvenței.

Puritatea arată ce proporție din materialul analizat reprezintă compusul principal față de impuritățile înrudite. Se determină de regulă prin HPLC și se exprimă procentual, ca arie a picului principal din cromatogramă.

Cantitatea indică masa netă de peptidă din flacon. Aceasta nu rezultă din HPLC sau MS, ci din metode precum analiza de aminoacizi sau cântărirea corectată cu conținutul de peptidă.

Cei trei parametri nu se pot substitui reciproc. O puritate de 99% nu spune nimic despre cantitatea din flacon, iar o identitate confirmată nu garantează un profil de impurități acceptabil. Un certificat complet îi raportează pe toți trei, cu metoda aferentă fiecăruia. La evaluarea unui COA pentru materiale de cercetare, verificați ca fiecare valoare să aibă metoda specificată alături.